Sportul la copii (2)

By on 3 februarie 2013

fotbal / foto: http://www.100fundraisingideas.co.uk/Un tata povestea ca, la o petrecere de copii, a fost uimit sa vada o fetita care la doar 7 ani reusea sfoara laterala si alte exercitii de gimnastica destul de grele. Parintii ei sunt sportivi de performanta, iar ea facea sport deja de 2 ani. Copilul lui a fost la fel de impresionat, iar dupa aceea, acasa, timp de vreo 3 saptamani s-a caznit sa demonstreze ca si el poate ajunge la asemenea performante! Numai ca el nu e la fel de elastic ca fetita… Probabil ca i se potrivesc alte sporturi.

Pentru a aduce beneficii, activitatea sportiva trebuie sa fie adaptata fiecarui copil in parte, in functie de aptitudinile sale fizice si de dorintele sale. Lasa-l pe copil sa-si aleaga el sportul preferat. Nu exista un sport mai bun decat altul, iar daca ii impui tu un sport copilului, exista riscul unui esec sau al abandonului.

Practicarea sportului poate incepe cu adevarat catre varsta de 7 ani (chiar daca, evident, copiii pot practica activitati fizice deja de la cateva luni). La 7 ani, corpul este format in intregime, iar copilul isi controleaza echilibrul, isi coordoneaza gesturile si miscarile si are deja notiunile de viteza si forta. Prima etapa este una de initiere. Intre 8 si 12 ani vine faza de perfectionare, eventual competitia. In acest interval de varsta, muschii de dezvolta, insa apar si unele riscuri.

Totusi, contraindicatiile in practicarea sportului sunt foarte rare la copii. In cazul unei activitati sportive regulate, orice copil trebuie sa faca o vizita medicala anuala, pentru a se vedea daca a intervenit vreo anomalie fizica. Se face un examen clinic complet. Trebuie verificate mai ales inima (sa nu aiba vreun suflu), pozitia coloanei vertebrale, membrele (sa nu existe vreo anomalie a cartilajelor de crestere) si plamanii.

Important: copiii cu boli cronice mai grave pot face sport, caci asta le va imbunatati conditia fizica. In plus, sportul va sterge diferentele dintre ei si alti copii, dandu-le incredere. Desigur, activitatea trebuie adaptata fiecarui copil in parte.

De exemplu, un copil astmatic poate face aproape orice sport, cu conditia sa aiba grija intotdeauna sa se inclazeasca bine si sa-si ia cu el medicamentele necesare. Pentru un copil cu diabet, sportul face parte din tratament (mare atentie insa la riscul de hipoglicemie!).

E adevarat, trebuie sa stii ca orice sport are si riscuri. Copilul care face mai multe ore de sport pe saptamana trebuie monitorizat continuu la nivelul greutatii, staturii, oaselor si cartilajelor. Pe langa un accident, oricand posibil, un antrenament prea intens sau dezechilibrat poate duce la suferinte fizice. Ca parinte, fii foarte atent la primul semnal de alarma pe care ti-l da copilul: durerea! Exista si alte semne care indica o posibila problema: oboseala exagerata, lipsa somnului sau a poftei de mancare, rezultatele tot mai slabe la invatatura. Pe termen lung, o activitate fizica prea intensa sau prost adaptata poate duce la leziuni la nivelul oaselor, la fisuri sau chiar fracturi. Iar aceste lucruri vor intarzia cresterea. Pentru a evita neplacerile de genul asta, invata-l si incurajeaza-l pe copilul tau sa-si exprime durerea. Daca este cazul, schimba ritmul sau schimba sportul pe care il practica.

Te invitam sa citesti si prima parte a articolulului intitulat „Sportul la copii„.

About Echipa tati.ro

One Comment

  1. Pingback: Sportul la copii (1) | Tati.ro - dedicat tatilor cool

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.